Pentru a avea o imagine clară asupra comportamentului dinamic,
trebuie specificat în primul rând, că maşina de test a fost
echipată cu un propulsor diesel de 1,6 litri.
Motorul este capabil să dezvolte o putere de 105 CP la o
turaţie de 4.400 rpm şi un cuplu de 250 Nm disponibil în intervalul
de turaţii 1.500 rpm – 2.500 rpm, cuplat la o cutie de viteze cu
cinci rapoarte.
Confortul la rulare, în oraş, este la cote ridicate, suspensia
reuşind să amortizeze foarte bine denivelările din asfalt. Datorită
dimensiunilor reduse şi a motorului „fâşneţ”, maşina se strecoarcă
fără nici o problemă prin traficul urban.
În ceea ce priveşte consumul de carburant în oraş, acesta este
la cote acceptabile, undeva în jurul valorii medii de 6
litri / 100 km, dacă maşina este utilizată în mod
„plăpând”. În modul „draconic” şi consumul, în mod evident,
va creşte, până la cote de 10 litri / 100 km. În schimbul
acestui consum, şoferul este „răsplătit” cu reprize rapide şi cu un
sentiment asemănător cu cel creat de concurentul nr.1, Mini.
Dacă în oraş maşina poate fi asociată cu „argintul viu”, să
vedem cum se comportă cu un drum sinuos, într-un regim alert. Prima
trecere prin zona de test a fost perioada de acomodare cu o
direcţie un pic cam moale (după parera mea).
La a doua trecere, datele problemei s-au schimbat. Cei
105 CP şi cutia cu o timonerie demnă de invidiat, împreună cu
cuplul de 250 Nm, fac ca maşina să prezinte într-adevăr
acel caracter „jucăuş” de care spuneam mai sus. Fiind cu tracţiune
faţă, efectul subvirator se face simţit aproape de limită, dar
traiectoria poate fi corectată foarte uşor datorită sistemului EDS
(Diferenţial blocabil electronic), dar şi, în mod evident, a
ESP-ului, care face legura între toate sistemele de securitate
activă (ABS, EBV, ASR şi EDS).
Din păcate, la atacarea în forţă a virajelor, susţinerea
laterală precară dă un sentiment straniu şi va trebui să te ţii
zdravăn de volan.
Una peste alta comportamentul dinamic este excelent, în condiţii de
utilizare normală spre agresiv. Singurele puncte slabe la acest
capitol sunt direcţia, care putea să fie mai tare şi susţinerea
laterală, care de asemenea putea să fie mai pronunţată, oferind
astfel un sentiment cu mult mai apropiat de cel creat de mini,
adică de kart.
În final nu ne mai rămâne decât să stăm şi să studiem un pic
lista de dotări standard dar şi preţul de achiziţie.
Spicuind din listă cele mai importante dotări standard şi
comparându-le cu preţul de achiziţie, 20.371 euro, preţ de
bază, ajungem la concluzia ca pentru suma dată pe Audi A1
putem să alegem o serie de maşini, cu un nivel al confortului mult
mai ridicat, dar şi cu o listă de dotări standard mult mai
bogată.
Dotările standard pe care le putem regăsi pe Audi A1 sunt după
cum urmează: airbag şofer şi pasager, airbag-uri laterale integrate
în spatarele scaunelor şi airbaguri pentru cap, diferenţial
blocabil electronic (EDS), ESP, filtru de praf si polen, funcţie
„easy entry”, geamuri acţionate electric cu limitator de forţă şi
funcţie de închidere/deschidere confort, Sistem Start/stop, oglinzi
exterioare reglabile electric, cu semnalizatoare cu tehnică LED,
reglaj anti-patinare (ASR), sistem inteligent de recuperare a
energiei la frânare.
Diferenţele se pot vedea cel mai bine prin comparaţie,
astfel în numărul 76 al revistei ProMotor, puteţi citi un test
comparativ interesant între Audi A1 şi Citroen DS3.
Lansat în premieră mondială la Salonul Auto de la Geneva 2010,
Audi A1 păstreză într-o mare măsură liniile conceptului
Metroproject Quattro, prezentat în premieră mondială la Salonul
Auto de la Tokyo 2007.
Încă de la primul contact Audi A1 se anunţă o „jucăuşă”,
cu o parte frontală dinamică, păstrând cu stricteţe
imaginea de marcă, cu un profil zvelt, tăiat parcă brusc
de spatele maşinii.
Dacă priveşti doar prima jumătate a maşinii, ai impresia că te
vei urca la bordul unei maşini de clasă net superioară lui A1. Iar,
dacă vei privi maşina în ansamblul ei, te vei întreba dacă ai loc
la volan. Dar, datorită consolelor faţă/spate scurte, inginerii au
reuşit să creeze spaţiu suficient, chiar dacă maşina are o
lungime de 3,95 metri.
Toate acestea sunt subliniate chiar de campania de lansare a lui
Audi A1, care aduce un concept inedit denumit foarte sugestiv „The
next big thing” sau chiar titlul microsite-ului „Audi A1 – The next
big Audi”.
Doar o imagine dinamică , agresivă cu o personalitate puternică
este suficientă pentru a ataca un icon car precum Mini? Răspunsul
este, cu siguranţă nu. Oricum, cel puţin la exterior, Audi A1
reuşeşte să aducă cât de cât ideea de Mimi în mintea privitorului,
dar nu suficient pentru a te convinge.
Odată urcat la volan, parcă ai impresia că ai intrat într-un
număr de magie al lui Houdini. Un exterior mic, care îţi
spune că nu prea ai loc şi un interior spaţios, aerisit, atât la
volan, cât şi în dreapta.
Volanul, un prim punct de atac la Mini.
Designerii au păstrat, hai să-i zicem imaginea de marcă a
volanului, ceea ce face volanul să pară fad, neavând nimic
original. Dar, au adus şi îmbunătăţiri. Acesta este bine profilat
asigurând o priză bună.
Un alt element care ar fi trebuie avut în vedere sunt ceasurile
de bord. Audi A1 nu aduce nimic nou sau spectaculos la acest
capitol, totul păstrându-se în riguroasa imagine Audi. Pentru cei
conservatori, această afirmaţie poate să fie răutăcoiasă, dar
atunci când te iei la trântă cu unul precum Mini, toate capătă
sens.
Scaunul şoferului oferă o mică susţinere
laterală, dar nu suficientă atunci când virajele sunt
abordate agresiv. Dar despre acest lucru vom vorbi un pic mai
încolo.
Audi A1 se doreşte a fi un produs premium…
poate pentru nivelele superioare de echipare. În echiparea
modelului de test, şi anume Attraction, cuvântul premium este
precum meka, un ideal care se doreşte a fi atins.
Calitatea plasticelor este una perfectibilă, atât în partea
superioară a bordului, cât şi în partea inferioara a acestuia.
Ergonomia butoanelor, cât şi forma lor puteau să fie un pic mai
bine studiate. Trebuie menţionat aici că butoanele din primul rând
au o forma concavă, iar cele de pe rândul doi o formă uşor convexă,
.Acest fapt, combinat cu dimensiunea relativ redusă a acestora,
face ca manipulatul lor şă-ţi distragă atenţia de la condus.
Un aspect de toată lauda este spaţiul din spate. Fiind o maşină
de dimensiuni reduse cu trei uşi, nu am crezut că o persoană de
1,70 metri va sta confortabil pe acea banchetă, mai ales în spatele
şoferului. Ne-am înşelat teribil, chiar se stă confortabil, însă,
accesul este destul de greoi.
Dar sa vedem cum se prezintă maşina din punct de vedere
dinamic. Construită pe platforma comună PQ25 (utilizată de
Seat Ibiza şi VW Polo), derivată din PQ24, adică platforma
utilizată pentru VW Golf, Audi A1 ar trebui să ofere un
comportament dinamic foarte bun. Diferenţa majoră între platforma
PQ24 şi PQ25 este că cea din urmă poate fi prevăzută cu transmisie
intregrală.